Ce fel de adăpost ar trebui să căutăm în cazul unui atac cu bombă nucleară?

Dacă mâine ar cădea o bombă nucleară peste orașul tău, ai ști unde să te adăpostești? Războiul nuclear este un gând înfricoșător, dar pentru o echipă de cercetători de la Universitatea din Nicosia, Cipru, acesta este o prioritate.

Într-un studiu recent, cercetătorii au calculat modul în care suflul unei explozii nucleare ar afecta persoanele care se adăpostesc în interior și au descoperit că, și dacă te afli la o distanță sigură de explozie, care ți-ar putea permite supraviețuirea, este posibil să te afli în pericol imediat, potrivit Science Alert.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

„Este esențial să înțelegem impactul asupra oamenilor din interior pentru a oferi recomandări în ce privește protejarea oamenilor și a bunurilor. De exemplu, putem proiecta structuri care să ofere mai multă protecție”, a spus coautorul Dimitri Drikakis.

Evită holurile și ușile în caz de atac nuclear

Atunci când o bombă nucleară este detonată, acest lucru nu doar că generează radiație sub formă de lumină strălucitoare, orbitoare și sub forma unei călduri toride, dar generează și unde de șoc puternice, care se pot deplasa pe zeci de kilometri.

Aceste unde de șoc sunt potențial letale pentru persoanele aflate la o distanță îndeajuns de sigură de mingea de foc.

Echipa care a condus cercetarea a simulat o explozie nucleară produsă de o bombă atomică de 750 de kilotone. Ca referință, bombele lansate de SUA la Hiroshima au fost de 15 kilotone, iar la Nagasaki de 25 de kilotone. Deci, în medie, acestea au fost de aproximativ 37 de ori mai mici decât bomba din simularea cercetătorilor.

Un focos de asemenea magnitudine ar distruge probabil totul pe o rază de patru kilometri, dar persoanele aflate dincolo de această rază ar putea avea o șansă dacă se adăpostesc în locul potrivit, într-o structură robustă.

„Explozia a fost simulată cu ajutorul dinamicii fluidelor computaționale de înaltă rezoluție și de ordin înalt”, pe baza a trei decenii de experimente și teorie, potrivit lui Drikakis.

Importanța structurilor clădirilor

Folosind aceste modele, ei au calculat modul în care undele de șoc s-ar deplasa prin clădiri, inclusiv prin camere, pereți, colțuri, uși, coridoare și ferestre, la distanțe cuprinse între 40 și 48 de kilometri de la locul detonării.

Aceștia au raportat că zonele înguste din interiorul clădirilor, cum ar fi ușile și holurile, ar putea acționa ca un tunel de vânt, accelerând unde de șoc la presiuni periculoase.

„Cele mai periculoase locuri interioare care trebuie evitate sunt ferestrele, coridoarele și ușile”, a spus coautorul Ioannis William Kokkonakis.

Cea mai bună locație este în jumătatea de clădire cea mai îndepărtată de explozie, într-o cameră fără ferestre. Clădirea în sine este și aceasta importantă. Spre exemplu, nu ai vrea să te adăpostești într-o cabană de lemn.

„Dacă ești prea aproape de explozie, nu se pot face prea multe. Cu toate acestea, la o anumită distanță, structurile clădirilor, în special piatra sau betonul sau alte materiale robuste și incombustibile, pot oferi un anumit grad de protecție împotriva exploziei”, a declarat Kathryn Higley, profesor de biologie a radiațiilor la Universitatea de Stat din Oregon, SUA, care nu a fost implicată în studiu.

Dezvoltarea de clădiri rezistente la exploziile nucleare

Cercetătorii au spus că au modelat detonarea bombei de 750 de kilotone după racheta balistică intercontinentală Sarmat a Rusiei (ICBM), testată în aprilie 2022.

Autorii consideră că aceste descoperiri ar putea ajuta experții în securitate nucleară să elaboreze strategii mai bune pentru a atenua daunele provocate de exploziile atomice și scurgerile de radiații. Ei speră că rezultatele studiului ar putea, de asemenea, să ghideze în viitor dezvoltarea de clădiri rezistente la exploziile nucleare.

Vă mai recomandăm și: 

China are mai multe rachete balistice intercontinentale decât SUA

Momentul în care Statele Unite ale Americii au detonat o bombă nucleară în spațiu, în urmă cu 60 de ani

Câte arme nucleare există în întreaga lume?

Primul test cu bombă atomică din lume a creat un obiect extrem de neobișnuit